Despre valori și schimbare socială

Data postării: Aug 26, 2014 1:33:1 PM

[this post is in Romanian, since it advertises a Romanian-language text.]

Bogdan Voicu. 2014. Schimbarea capitalurilor.

versiune de lucru a unui capitol pregătit pentru volumul colectiv cu titlul provizoriu

Este România altfel? Societatea şi sociologia … încotro ? Un « manifest » sociologic,

în coordonarea Bogdan Voicu, Horațiu Rusu, Adela Popa.

Textul promovat în această postare nu este unul pur academic, ci se plasează la granița cu popularizarea științei. Scopul său este să discute despre schimbare socială, privită în principal din perspectiva schimbprii valorilor, a modernizării culturale. Publicul țintă este mixt. Aparent este vorba despre o provocare adresată celor care nu vin din știinșele sociale, sau abia învață aceste științe (studenții la licență și master, spre exemplu), dar cercetătorii experimentați vor regăsi în capitolul acesta multe întrebări și surse de dezbatere. Autorul primește cu bucurie orice întrebare la adresa de contact menționată în text.

Iată și două extrase din text:

În paralel cu extinderea valorilor postmoderne, are loc și o … contrarevoluție tăcută (Ignazi, 2005). Termenul a fost folosit inițial pentru a explica ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în Europa vestică a anilor 1990. Explicația este extrem de simplă. Anii 1990 au marcat o schimbare covârșitoare a ordinii politice la nivel european și a regulilor jocului în societățile vestice. Blocul comunist tocmai se prăbușise, un conglomerat suprastatal – Uniunea Europeană – începea să înlocuiască statele națiune, computerele proliferau și eliminau rapid de pe piața muncii meserii altă dată respectabile (cum ar fi cea de maistru tipograf sau pe cea de dactilograf), emigranții deveneau deja minorități vizibile și, mai mult decât atât, era clar că prezența lor în societate nu e una temporară, ci definitivă. Colac peste pupăză, homosexualii încep să constituie o formă de viață acceptată legal, iar femeile merg tot mai des pe piața muncii și refuză adesea să mai facă singure treburile casnice în timp ce soții lor merg la meci. Pentru un tip modern din punct de vedere cultural, deschis la schimbare, toate acestea nu constituie o mare dificultate. EL are deja instrumentele de a se adapta ușor la orice situație. Dar pentru cei mai conservatori, pentru tradiționaliști, darea peste cap a ordinii vieții este dificil de suportat. Reacția este reîntărirea valorilor tradiționaliste, acutizarea lor, și exprimarea publică, hotărâtă, a intoleranței și normativismului. Tacit, tradiționaliștii devin vocali și prin contagiune sau presiune socială atrag și alții care se raliază cauzei lor, într-un proces de revenire către tradiționalism, de stopare a revoluției tăcute postmoderne printr-o … contrarevoluție.

Să luăm de exemplu o capră. O iei, o duci acolo și pleci. Capra nu are unde fugi, fiind captivă între apă și digul abrupt. Da, e mai greu să o bagi și să o scoți din zonă, dar asta e o problemă minoră: are iarbă, buruieni, apă, copaci a căror coajă să o roadă… Eventual pui un copil să stea și să le păzească pe toate. Precum și pe porci, chit că ăștia ar putea să o șteargă englezește, fiind capabili să înoate. Beneficiile sunt însă enorme: crești animale la un cost foarte scăzut. Pentru sătenii din satul sărac din spatele digului, investiția în infrastructură părea mană cerească: redusese substanțial riscul de inundații și le pusese la dispoziție resursa pentru creșterea nivelului de trai.

Evident, cei ce vor să afle ce caută caprele în acest text, pot accesa versiunea completă a proiectului de capitol!