Atlasul Valorilor Românilor: Atitudini față de știință și tehnologie

Data postării: Jan 04, 2021 5:29:2 PM

Atlasul Valorilor Românilor reprezintă un volum adresat deopotrivă publicului larg și celui academic. Cartea va apărea zilele acestea la Editura Presa Universitară Clujeană, în coordonarea lui Bogdan Voicu, Horațiu Rusu și Claudiu Tufiș. Ea constituie materializarea unui efort colectiv, ce reunește autori din ICCV, ULBS, UB, UBB, UVT, SNSPA și UAIC. Adică de la București, Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași.

Textele exploatează date provenite din sondajele valorilor realizate în ultimii 30 de ani în România și sunt scrise într-un limbaj accesibil, documentând starea curentă a României și dinamica acesteia în perioada postcomunistă.

Ca preambul la apariția volumului, oferim secvențe din capitolele sale.

Această postare reproduce fragmente din capitolul rezultat din colaborarea dintre Alexandra Deliu și Elena Tudor, despre atitudini față de știință și tehnologie.

Figura 54. Știință vs. Religie: reprezentări polare

Știința și religia, după cum menționam în prima parte a capitolului, au fost adesea văzute drept concurente. Această viziune este servită și de itemul care invită respondenții să-și manifeste poziția față de afirmația conform căreia ne bazăm prea mult pe știință și nu suficient pe religie (Figura 54). Aici, imaginea este mai complexă decât în cazul itemilor precedenți. Comparând ponderea celor aflați în dezacord total cu această afirmație (cei a căror atitudine ar putea fi caracterizată drept pro-știință), vedem că aceasta crește de la 8% în 2005 la 17% în 2018, fiind singura categorie a cărei pondere este în creștere constantă. Concomitent, ponderea celor aflați în dezacord este oarecum constantă în 2005 (24%) și 2018 (23%), după ce a atins cota de 28% în 2012. A te plasa în dezacord cu itemul înseamnă să fii, de fapt pro-știință, în dezbaterea știință vs. religie. În 2005, cei ce erau pro-știință reprezentau 32%. În 2012, cifra crește la 43%, iar în 2018 suntem în aceeași plajă de valori (40%). Cei pro-religie variază, între 2005 și 2018, de la 56% la 50% și apoi la 53%, cu alte cuvinte indicând stabilitatea. Ajungem la aceeași concluzie simplă de mai sus: cei ce sunt circumspecți față de știință se mențin constanți ca pondere, cei care sunt pro-știință cunosc o ușoară creștere, bazată în principal pe scăderea procentului indecișilor.

=======

Mai multe analize și interpretări sunt disponibile în capitolul menționat.

În curând, vom reveni cu detalii privind volumul complet.

=======

Alte postări din aceeași categorie: