Atlasul Valorilor Românilor: încrederea în instituțiile sistemului politic

Data postării: Dec 31, 2020 11:25:28 AM

Atlasul Valorilor Românilor reprezintă un volum adresat deopotrivă publicului larg și celui academic. Cartea va apărea zilele acestea la Editura Presa Universitară Clujeană, în coordonarea lui Bogdan Voicu, Horațiu Rusu și Claudiu Tufiș. Ea constituie materializarea unui efort colectiv, ce reunește autori din ICCV, ULBS, UB, UBB, UVT, SNSPA și UAIC. Adică de la București, Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași.

Textele exploatează date provenite din sondajele valorilor realizate în ultimii 30 de ani în România și sunt scrise într-un limbaj accesibil, documentând starea curentă a României și dinamica acesteia în perioada postcomunistă.

Ca preambul la apariția volumului, oferim secvențe din capitolele sale.

Această postare reproduce un grafic si două paragrafe din capitolul lui Claudiu Tufiș despre încrederea în instituțiile sistemului politic.

Figura 14 Încredere în instituțiile sistemului politic din România, 1990-2018

Notă: Datele din grafic reprezintă, pentru fiecare an, media mai multor sondaje de opinie în care respondenții au fost întrebați cu privire la nivelul de încredere în instituțiile sistemului politic. Pentru elaborarea graficului am folosit o serie de sondaje comparative internaționale: World Values Survey (WVS), European Values Study (EVS), Comparative Study of Electoral Systems (CSES), Eurobarometer (EB), Central and Eastern European Barometer (CEEB), Candidate Countries European Barometer (CCEB). Acestora li se adaugă Barometrul de Opinie Publică (BOP), o serie de sondaje realizate de United States Information Agency (USIA), o serie de sodaje academice (Studii Electorale Românești, COMALP, MECELEC), precum și sondaje realizate de diverse companii de sondare a opiniei publice: CURS, IMAS, IRES, INSCOP.

Eliminând efectul economiei și pe cel al ciclului electoral, putem ajunge la nivelul standard al încrederii în instituții. Astfel, în cazul partidelor politice se poate observa că încă de la sfârșitul anilor 1990 încrederea în această instituție variază între 10% și 20%. E posibil ca în unii ani să coboare sub 10% iar în alții să urce peste 20%, dar acestea sunt variații determinate de cei doi factori menționați. Nivelul standard al încrederii în partidele politice este de aproximativ 15%. În cazul Parlamentului există variații mai mari ale încrederii, între 10% și 30%, în timp ce nivelul standard al încrederii în Parlament este de aproximativ 20%. Pentru guvern variația este și mai mare, între 10% și 40%, dar nivelul standard pare să fie de aproximativ 30%. Președinția, instituție puternic individualizată în România, are cele mai mari variații de-a lungul timpului și în acest caz este mai dificil de stabilit nivelul standard al încrederii, deși acesta nu are cum să fie mai mic decât cel al încrederii în guvern.

Am menționat aceste evoluții pentru a arăta că datele din Figura 1, care arată un nivel foarte scăzut al încrederii în instituțiile sistemului politic, nu sunt surprinzătoare dacă ținem seamă că în 2018 eram în partea a doua a unui ciclu electoral în care chiar dacă instituțiile au performat relativ bine din punct de vedere economic, au pierdut o proporție semnificativă din sprijinul alegătorilor pe teme legate de justiție. Putem prezice, însă, că prezidențialele din 2019 și apoi localele și generalele din 2020 vor crește din nou nivelul încrederii în instituțiile sistemului politic, redeschizând fereastra de oportunitate pentru implementarea unor reforme care să permită creșterea nivelului standard al încrederii în aceste instituții. Aș îndrăzni să spun chiar că schimbările din sfera politică din ultimii cinci-șase ani au creat premisele pentru astfel de schimbări. Aduc trei exemple de potențiali factori benefici în acest sens.

[...]

Alte postări din aceeași categorie: