Atlasul valorilor românilor: Opiniile liceenilor despre toleranță
Data postării: Jan 06, 2021 4:36:56 PM
Atlasul Valorilor Românilor reprezintă un volum adresat deopotrivă publicului larg și celui academic. Cartea va apărea zilele acestea la Editura Presa Universitară Clujeană, în coordonarea lui Bogdan Voicu, Horațiu Rusu și Claudiu Tufiș. Ea constituie materializarea unui efort colectiv, ce reunește autori din ICCV, ULBS, UB, UBB, UVT, SNSPA și UAIC. Adică de la București, Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași.
Textele exploatează date provenite din sondajele valorilor realizate în ultimii 30 de ani în România și sunt scrise într-un limbaj accesibil, documentând starea curentă a României și dinamica acesteia în perioada postcomunistă.
Ca preambul la apariția volumului, oferim secvențe din capitolele sale.
Această postare reproduce fragmente din capitolul realizat de Melinda Dincă și Daniel Lucheș, despre toleranță, comparând rezultatele ilustrate la nivel național de EVS și WVS cu cele dintr-un eșantion de tineri liceeni (Generația Z).
Tabelul 16. Acceptarea alterității: Millenials comparativ cu restul populației (%)
Analizând la prima vedere felul în care s-au exprimat tinerii liceeni din Timișoara, am putea concluziona că se disting patru categorii pe persoane față de care manifestă un nivel intoleranță mai ridicat și pe care nu ar dori să îi aibă în proximitate ca vecini: alcoolicii înrăiți, persoanele dependente de droguri, homosexualii și romii.
De asemenea, putem observa similitudinea opiniilor exprimate de tinerii liceeni din Timișoara și opiniile exprimate de respondenții de la nivel național, participanți la ediția 2018 a studiului European Values Study, în ceea ce privește categoriile de persoane care au fost menționate ca fiind „nedorite ca vecini”. Deși opiniile tinerilor păstrează trendul exprimat de respondenții participanți la studiul național, putem constata că pentru toate cele patru categorii de persoane față de care se manifestă un nivel mai ridicat de intoleranță, „intensitatea intoleranței” (exprimată prin ponderea răspunsurilor de tip „NU i-aș dori ca vecini”) este mai ridicată în rândul tinerilor, comparativ cu participanții la studiul național.
=======
Mai multe analize și interpretări sunt disponibile în capitolul menționat.
În curând, vom reveni cu detalii privind volumul complet.
=======
Alte postări din aceeași categorie: