Atlasul valorilor românilor: Identitatea

posted Dec 28, 2020, 3:48 AM by Bogdan Voicu   [ updated Jan 10, 2021, 1:54 PM ]
Atlasul Valorilor Românilor reprezintă un volum adresat deopotrivă publicului larg și celui academic. Cartea va apărea zilele acestea la Editura Presa Universitară Clujeană, în coordonarea lui Bogdan Voicu, Horațiu Rusu și Claudiu Tufiș. Ea constituie materializarea unui efort colectiv, ce reunește autori din ICCV, ULBS, UB, UBB, UVT, SNSPA și UAIC. Adică de la București, Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași.

Textele exploatează date provenite din sondajele valorilor realizate în ultimii 30 de ani în România și sunt scrise într-un limbaj accesibil, documentând starea curentă a României și dinamica acesteia în perioada postcomunistă.

Ca preambul la apariția volumului, oferim secvențe din capitolele sale.

Această postare reproduce un grafic și paragraful de final din capitolul lui Horațiu Rusu despre identitate.

Figura 1 Importanța criteriilor luate în considerare pentru a fi cu adevărat român
(Punctele reprezintă medii ale răspunsurilor date pentru fiecare criteriu în parte. Respondenții puteau evalua importanța criteriului cu note de la 1 la 4. Barele reprezintă intervale de încredere, calculate pe întreg eșantionul, adică unde estimăm că s-ar plasa media în 95 de eșantioane similare din 100. Spre exemplu, în 2008, românii considerau limba ca fiind cel mai important criteriu, cu o medie de 3.57 și ne așteptăm ca dacă am fi repetat studiul, în 95 din 100 de eșantioane media ar fi fost în intervalul 3.54-3.61. În 2018, același criteriu, limba, se plasa în intervalul 3.61-3.66, fiind astfel mai important decât în 2008).

Atunci când sunt comparate  longitudinal, atât criteriul referitor la vorbitul limbii române cât și cel referitor la respectarea legilor şi instituțiilor sunt semnificativ mai importante în 2018 decât în 2008. Aceasta sugerează atât o accentuare a importanței atât a unei dimensiunii herderiene (lingvistice, culturale) cât şi a unei dimensiuni renaniene (factor civic) teoretice a identității naționale.  În același interval de timp însă, criteriul referitor la nașterea în România (criteriu civic) devine semnificativ mai puțin important.


[...]

În România, construcția identității naționale s-a bazat, atât în secolul XIX cât şi în secolul XX (mai ales în perioada comunistă), pe o viziune publică puternic impregnată de idei de tip primordialist. Realitatea furnizată astăzi de anchete nu pare să sugereze că acest punct de vedere este îmbrățișat în totalitate de populație. Fără să diferențiem între apartenența etnică declarată a persoanelor incluse în anchete, datele sugerează că pentru oameni mai degrabă nu există granițe clare care să delimiteze dimensiuni diferite (pe logica civic - etnic) ale identității naționale. Cu toate acestea există diferențe semnificative de valorizare a criteriilor pe care teoria le consideră pur etnice şi pur civice (de exemplu diferența dintre respectarea instituțiilor şi legilor din România şi necesitatea de a avea strămoși români) şi există criterii care sunt mai puternic legate unele de altele.


În curând, vom reveni cu detalii privind volumul complet.




Alte postări din aceeași categorie:
Comments