Atlasul Valorilor Românilor: Cât de religioasă este România?

posted Jan 3, 2021, 1:49 AM by Bogdan Voicu   [ updated Jan 10, 2021, 1:49 PM ]
Atlasul Valorilor Românilor reprezintă un volum adresat deopotrivă publicului larg și celui academic. Cartea va apărea zilele acestea la Editura Presa Universitară Clujeană, în coordonarea lui Bogdan Voicu, Horațiu Rusu și Claudiu Tufiș. Ea constituie materializarea unui efort colectiv, ce reunește autori din ICCV, ULBS, UB, UBB, UVT, SNSPA și UAIC. Adică de la București, Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași.

Textele exploatează date provenite din sondajele valorilor realizate în ultimii 30 de ani în România și sunt scrise într-un limbaj accesibil, documentând starea curentă a României și dinamica acesteia în perioada postcomunistă.

Ca preambul la apariția volumului, oferim secvențe din capitolele sale.

Această postare reproduce fragmente din capitolul Mălinei Voicu despre religiozitate.



Figura 47. Ponderea celor care frecventează biserica lunar și săptămânal între 1990 și 2018
Sursa datelor: EVS, WVS 1993, 1999, 2005, 2008, 2012, 2018; USID 1990, CEEB2, CEEB3: 1991, 1992, COMALP 1996, Valori fundamentale ale democrației 1997, BOP 2002, 2003, 2004, 2006, Studii electorale românești 2009, EuroBarometer 73.1 2010


Analizând evoluția în timp a datelor de sondaj, putem constanta că practica religioasă nu confirmă așteptările teoretice. Deși nu atinge niște nivele impresionante, frecventarea bisericii a crescut în mod constant între 1990 și 2018. Astfel, în ultima decadă cam jumătate din populația României a declarat că a fost cel puțin o dată pe lună la biserică, în timp ce în jur de o treime declară că merge săptămânal. Dacă ne amintim că țări precum Marea Britanie, Franța sau Olanda au schimbat destinația clădirilor care adăposteau în trecut lăcașuri de cult pentru că nu le mai vizita nimeni, faptul că în România cam jumătate din populație merge la biserică cel puțin o dată pe lună arată că religia este încă foarte prezentă în viața românilor și trendul este ascendent.

O privire mai detaliată asupra datelor arată că frecventarea bisericii diferă de la o generație la alta, generația socializată în perioada pre-comunistă având nivelul de practică religioasă cel mai ridicat, în timp ce generația născută după căderea regimului comunist are nivelul cel mai scăzut de practică religioasă. Generația educată în perioada comunistă are la începutul anilor 90 un nivel scăzut de practică religioasă, însă recuperează pe parcurs și la ora actuală ajunge să frecventeze biserica la fel de mult ca și generația pre-comunistă. Această evoluție este rezultatul înaintării în vârstă, știut fiind faptul că pe măsură ce înaintează în vârstă, oamenii încep să se gândească tot mai des la supranatural.

[...]

Este România mai religioasă decât alte țări europene? Răspunsul este da și, în ciuda dezvoltării economice care merge mână în mână cu scăderea importanței sociale a religiei, România continuă să fie religioasă și înregistrează un trend ascendent. Cu toate acestea, nu se poate spune că secularizarea, adică scăderea influenței religiei asupra societății nu se aplică în cazul nostru. Așa cum am văzut, tinerii postdecembriști sunt mai puțin orientați spre practica religioasă decât generațiile părinților și bunicilor, ceea ce este în perfect acord cu teza secularizării. Diferența între România și alte state europene o face migrația externă, tinerii alegând în foarte multe cazuri să își caute norocul în afară. România este din ce în ce mai religioasă pentru că este din ce în ce mai „bătrână”, este un joc al numerelor în care pierdem tineri și câștigăm bătrâni și câștigându-i pe aceștia din urmă religia capătă tot mai multă influență în societate.



Comments