Atlasul Valorilor Românilor: Ce înseamnă să fii român?

posted Jan 5, 2021, 4:02 AM by Bogdan Voicu   [ updated Jan 10, 2021, 1:47 PM ]
Atlasul Valorilor Românilor reprezintă un volum adresat deopotrivă publicului larg și celui academic. Cartea va apărea zilele acestea la Editura Presa Universitară Clujeană, în coordonarea lui Bogdan Voicu, Horațiu Rusu și Claudiu Tufiș. Ea constituie materializarea unui efort colectiv, ce reunește autori din ICCV, ULBS, UB, UBB, UVT, SNSPA și UAIC. Adică de la București, Sibiu, Cluj, Timișoara, Iași.

Textele exploatează date provenite din sondajele valorilor realizate în ultimii 30 de ani în România și sunt scrise într-un limbaj accesibil, documentând starea curentă a României și dinamica acesteia în perioada postcomunistă.

Ca preambul la apariția volumului, oferim secvențe din capitolele sale.

Această postare reproduce fragmente din capitolul realizat de Delia Nadolu, despre ce înseamnă a fi român, comparând rezultatele ilustrate la nivel național de EVS și WVS cu cele dintr-un eșantion de tineri liceeni.


Figura 65. Medii ale reprezentărilor despre mărcile identitare
(1=deloc important – 4 = foarte important)
Răspunsuri la întrebarea:
Unii oameni spun că următoarele lucruri sunt importante pentru a fi cu adevărat român.
Alții spun ca ele nu sunt importante. TU ce crezi?


Identitatea etnică este în prezent o sintagmă tot mai diluată și mai rar întâlnită în discursul cotidian, eclipsată atât de valul unei globalizări supra-statale cât mai ales de profilul societății de tip rețea, unde delimitarea specificul comunității teritoriale este cvasi-inexistent. În acest context, a vorbi despre configurația identității naționale poate părea desuet și total perimat. Cu toate acestea, grupul etnic rămâne în continuare un reper activ al integrării sociale iar raportarea identitară la acesta este fără îndoială o dimensiune cât se poate de consistentă a existenței sociale. În paginile următoare vom încerca tocmai analiza comparativă a modificărilor survenite în conturarea identității naționale între situația existentă la nivelul României în 2018 și, doar ca exercițiu, la nivelul unui eșantion de elevi de 17-18 ani din liceele de unde provin majoritatea studenților Universității de Vest din Timișoara.

[...]

Conform acestor distribuții, valorile cele mai mari au fost înregistrate de ambele eșantioane pentru dimensiunea să știi să vorbești limba română. Dintre cele 5 dimensiuni analizate aceasta este evident prima caracteristică definitorie a unei identități etnice. La polul opus, dimensiunea considerată ca fiind cel mai puțin relevantă este pentru liceeni să ai strămoși români în timp ce pentru eșantionul național este să fii născut în România. Ambele aspecte sunt aferente unui profil tradițional de definire a apartenenței etnice și evident, sunt tot mai puțin legitime într-o societate globalizată și cu o dinamică transnațională tot mai consistentă. Analiza comparativă a scorurilor ponderate pentru fiecare dimensiune este ilustrată în Figura 65.

Valorile observate în eșantionul de liceeni investigat sunt mai mici decât valorile naționale pentru toate dimensiunile analizate, diferențele între cele două eșantioane fiind semnificative statistic. Acest lucru poate fi explicat fie prin scăderea importanței acordate de către tineri subiectului în sine, fie prin existența unor alte dimensiuni, mai relevante pentru definirea identității naționale de către aceștia.


Comments